duminică, noiembrie 30, 2008

Ce a ascuns Charles Darwin?

Marele naturalist englez, autorul celebrei lucrari "Evolutia speciilor pe calea selectiei naturale" - aparuta în anul 1859 -, datoreaza majoritatea covârsitoare a ideilor sale unei calatorii stiintifice. Este vorba de voiajul dedicat observatiilor stiintifice, efectuat între 1831 si 1836, la bordul vasului "Beagle". Dar doi cercetatori de la Imperial College din Londra au descoperit în manuscrisele sale o fraza care le-a atras atentia, si anume: "...daca sunt cultivate mai multe soiuri de plante în aceeasi zona, productivitatea creste". La ce se referea creatorul darwinismului?
 

Multa vreme, sursa aceste idei a lui Darwin (1809-1882) a ramas necunoscuta, neexistând nici o explicatie. Dar recent, revista "Science" a publicat rezultatul surprinzator al anchetei întreprinse de cercetatorii operei sale. Astfel, s-a aflat ca la începutul secolului XIX, botanistul englez George Sinclair a amenajat o gradina speciala la Woburn Abbey, în sud-estul Angliei. Acolo existau 240 de mici parcele cultivate cu o mare varietate de plante (inclusiv bazine cu specii acvatice).  Sinclair si-a publicat primele observatii în 1816, iar în 1826 a scris un studiu amplu a carui concluzie era urmatoarea: o mare comunitate de specii vegetale este mult mai avantajoasa pentru dezvoltarea plantelor decât un ecosistem sarac în diversitate"... De fapt, aceasta idee revolutionara pentru acele timpuri evidentia pentru prima oara rolul esential al biodiversitatii pentru viata în mediul natural (ecosistem) a plantelor, dar si a insectelor si a altor vietuitoare.

Era vorba, în consecinta de primul studiu ecologic, pe care marele Darwin l-a apreciat atât de mult, însa nu a mentionat deloc numele lui George Sinclair (trebuie precizat ca termenul de "ecologie" a fost folosit pentru prima data de biologul german Ernst Haeckel, în 1866). Astazi, ideile darwiniste privind biodiversitatea si importanta ei ecosistemica sunt mai actuale decât oricând. Printre observatiile stiintifice si concluziile geniale ale lui Darwin, acea gradina speciala de la Woburn Abbey a avut un rol aparte.

THE Tesla Roadster is an electric car that goes fast, looks sensational and excites envy. The seductive appearance, however, obscures some inconvenient truths: its all-electric technology remains woefully immature and don’t-even-ask expensive. If enough billionaires step forward to inject additional capital to keep the doors of its manufacturer, Tesla Motors, open, I’m happy for all parties.

Noah Berger for The New York Times

A technician at Tesla Motors at work on an all-electric car. Tesla wants $400 million in loans from a fund for improving automakers’ fuel efficiency.

If investors pass up the opportunity, however, why should taxpayers fork over the capital that Tesla needs? The Roadster is not much more than a functioning concept car that sells for $109,000. The company is requesting $400 million in low-interest federal loans as part of the $25 billion loan package for the auto industry passed by Congress last year.

The program is intended to encourage automakers to improve fuel efficiency, but should it be used for a purpose like this, as the 2008 Bailout of Very, Very High-Net-Worth Individuals Who Invested in Tesla Motors Act? Can you conceive any way that federal dollars could be put at greater risk — and for no equity in return, keep in mind — to benefit fewer people?

Tesla Motors, a privately held company based in San Carlos, Calif., has spent almost all of the $145 million in capital it has raised to date. It says it will soon receive another round of $40 million from its private investors to sustain operations.

In the start-up ecosystem of Silicon Valley these would be respectably large numbers, but in the automotive world, fully developing an entirely new line of technology can easily run $1 billion. That is what General Motors’ first attempt at an electric vehicle, the EV1, was estimated to have cost to develop in the 1990s.

Tesla says it cannot move forward on plans to bring out a second-generation car, a less expensive sedan seating five, without federal funds. It’s also counting on rapid improvements in the core component of its powertrain — a thousand-pound pack of lithium-ion batteries — but such improvements don’t happen at the pace Tesla needs them to happen.

Tesla’s backers in Silicon Valley can be forgiven for hoping for a miraculous technical breakthrough, because Moore’s Law makes miracles appear in the Valley every day: costs drop by half every two years, again and again and again. The law is actually a rule of thumb, not a scientific law, and is based on the recurring doubling of transistors placed on an integrated circuit.

Unfortunately for Tesla, batteries are based on chemistry and have nothing to do with Moore’s Law. Lawrence H. Dubois, chief technology officer at ATMI, a semiconductor industry supplier, said, “With batteries, you can’t just squeeze more energy into a smaller and smaller space the way you can squeeze more transistors.”

Elon Musk, the chief executive of Tesla, said his company would benefit from what he called “a weak Moore’s Law,” referring to the 8 percent annual improvements in the price performance of lithium-ion batteries. But 8 percent, compounded, would bring too few benefits, too late to Tesla: it would take nine years to halve the price of its battery pack.

The company would not be saddled with such costly components had it not elected to pursue a design that endows its car with both high performance and a long range between charges — 244 miles, Tesla says. Earlier this month at the Los Angeles auto show, BMWunveiled its all-electric Mini E, with a smaller battery, a motor with about 20 percent less horsepower than Tesla’s and a shorter range, 150 miles. BMW believes that current technologies used in the all-electric vehicles have not been tested enough in real conditions to be ready to be sold to the public. It will begin by leasing for one year a fleet of 500 Mini E’s for $850 a month each. At the end of the lease term, the cars will be returned to BMW for testing.

Tesla would have needed a much smaller battery pack had it forsaken the all-electric design and instead offered a plug-in hybrid, a more affordable design that many auto manufacturers are readying for production, like that for the Chevrolet Volt. An electric motor provides the primary motive force, and a small internal combustion engine serves as an auxiliary source of power to extend the range that the car can go between charges. The battery need be no bigger than what is necessary to provide enough juice to go 40 miles, the maximum daily round-trip commuting distance for 78 percent of surveyed households, according to a widely quoted Department of Transportation study in 2003.

Tesla pitches all-electric cars as the greenest form of personal transportation, eliminating vehicle emissions and helping to wean the United States from its dependence on foreign oil. The cars reduce air pollution indirectly, to whatever degree the power generation on the grid uses energy sources other than coal. And for households that install their own power-generating solar panels, electric cars can rightfully claim to attain truly zero emissions today.

LAST week, I visited the Tesla showroom in Menlo Park, Calif., and took the Roadster out on the highway. As I headed back to the showroom and waited at red lights, ready to hit the accelerator and fly, I realized that I was experiencing a guilty pleasure derived not just from the speed available at my touch but also from temporarily possessing something that shouted to the world its exclusiveness.

Tesla says it is assembling about 15 cars a week and has delivered only about 80 to date. Many of those have gone to the Valley’s billionaires and centimillionaires who are Tesla investors as well as early customers; these include Sergey Brin and Larry Page, the co-founders of Google, and Jeff Skoll, co-founder of eBay. The company’s principal financier is Mr. Musk, who attained considerable wealth as a co-founder of PayPal.

I wonder how Tesla’s course has been influenced by at least some of its investors being helplessly smitten by the world’s quietest dragster.

Mr. Musk said: “I’m not doing this because I think the world has a shortage of sports cars.” But his customers must be loaded with green in order to go green.

Randall Stross is an author based in Silicon Valley and a professor of business at San Jose State University. E-mail: stross@nytimes.com.

Bailing Away

The federal government is going for broke in an attempt to avert the type of calamitous financial collapse that led to the Great Depression. No one would fault the objective, but throwing money at the problem is becoming an end in itself.

Last week alone, while everyone was still arguing whether a $25 billion loan to the Big Three carmakers would be money down a sinkhole, the government committed more than $1 trillion to prop up Citigroup and to try to spur lending to consumers and home buyers. Moves to stabilize the system this year have put Americans in harm’s way from possible losses on nearly $8 trillion pledged in loans, guarantees and investments to financial firms. And the crisis is far from over.

This page has consistently held that the government must intervene in markets when failure to do so would cause even greater economic harm. The impending collapse of Citi or an unrelenting credit freeze demand intervention. But good crisis management also requires that the calamity of the moment not be allowed to overwhelm good governing. Unfortunately, that is not the case now.

Even, as the rescue tab rises, taxpayers are not being adequately informed or protected. There is as yet no effort to deal effectively with the underlying causes of the problem, especially mass mortgage defaults that feed bank losses. And officials seem to think urgency to act absolves them from considering the longer-term implications of the actions they take.

In the Citi bailout, as in the bailout of American International Group and other financial interventions, the government has taken shares in the rescued firm in exchange for its investment. That is sensible, as far as it goes. But the upside for taxpayers has been overstated, because the risk in many of the investments may well outweigh the potential return. These gambles are the reason the government should attach more strings to its help, including a say in how the money is used and in major investments and management decisions. But the Treasury and the Federal Reserve have balked at taking greater charge, leaving taxpayers more exposed to losses than they probably realize.

Last week’s plan from the Federal Reserve to jump-start mortgage lending also falls short. Even if it loosens credit, it will do little to stem foreclosures, because most of the defaults that are destabilizing the system do not result from the loans that the Fed has targeted. It is as if the Fed, fixated on the flames of a fire, is ignoring the fire’s fuel source.

Another danger is that in fighting today’s crises, the government is teeing up the next one. To finance the bailouts, the Treasury is borrowing money and the Fed is printing it. That bodes ill for a heavily indebted nation, presaging higher interest rates and higher prices — perhaps sharply higher. That is not an argument for inaction. But frank acknowledgment of the dangers would put a premium on getting the rescues right today. As it is, the reckoning is postponed.

Fed and Treasury officials are locked in full emergency mode, reacting and defending. And they probably have neither the inclination nor the time to improve their responses. By selecting Paul Volcker, the former Fed chairman, to head a team to oversee the financial crisis, President-elect Barack Obama seems committed to a different way, one that combines the ability to respond quickly with the resolve to act wisely.

Moştenirea Irakiană by Thomas L. Friedman

Aceasta este o poveste pe care nu o asculţi foarte des. Inalta curte Irakiană a spus lunea trecuta Parlamentului că nu are niciun drept să ridice imunitatea unui membru pentru a fi judecat de crima ca a vizitat Israelul cu ocazia unui seminar antiterorism. Justiţia Irakiană a spus că parlamentarul sunit, Mithal al-Alusi, nu a comis nicio crima şi a recomandat parlamentului sa şi retragă decizia.

Dar asta nu este tot. Ziarul irakian Al-Umma al-Iraqiyya a publica o scrisoare deschisă semnată de 400 de intelectuali irakieni care-l apară pe Alusi. Aceasta denotă curaj si libertate de exprimare. Nu-mi pot imagina 

Nebunia cumparaturilor

Până mai ieri credeam ca numai în România se poate da buzna în supermarketuri şi că acestea sunt pline până la refuz numai în draga noastră ţărişoară. M-am înşelat în ţara unchiului Sam, supercivilizată, se poate chiar muri din dragoste de shoping.
N-am înteles încă până la acestă ora de unde vine această frenezie nebună care bagă oamenii in spital. De produs se va produce în continuare şi nimeni nu va rămâne fară să fie servit. 

Vinerea Neagră, aşa cum este supranumită ziua în care încep reducerile, nu a avut niciodată un sens mai propriu. Potrivit poliţiei, aproximativ 20.000 de persoane au luat cu asalt hipermarketul şi au smuls uşile.

Pe lângă bărbatul ucis, au mai fost internaţi în spital patru angajaţi ai magazinului şi o femeie însărcinată. De altfel în toată America, sute de oameni au făcut cozi în faţa uşilor, ca să fie siguri că ajung primii la rafturi.

  1. Să fie de vina reducerile, am ajuns din cauza crizei mondiale să numarăm şi ultimul cent?
  2. Să fie oare nebunia de a fi primul care dă buzna în hipermarket pentru a te lauda la prieteni?
  3. Sau am înebunit cu toţi?
Rămâne regretul a ceea ce sa întâmplat, sau trecem peste asta ca şi cum ar fi un lucru banal şi fară importanţa. Sentimentul de haită flămândă este distrugător. Poate că a venit momentul să ne controlăm.

sâmbătă, noiembrie 29, 2008

Alvin Toffler - Al Treilea Val

SINCRONIZAREA

Sciziunea dintre productie si consum, a facut necesara o schimbare a modului in care oamenii celui de Al Doilea Val tratau timpul. Intr-un sistem dependent de piata timpul este echivalent cu bani. Masinile costisitoare nu pot fi lasate sa stea, iar ele au ritmurile lor de functionare.

Punctualitate, care nu fusese niciodata prea importanta in comunitatile agricole, a devenit astfel o necesitate sociala si ceasurile de tot felul au inceput sa se inmulteasca vertiginos.

Sotii din Al Doilea Val se plangeau mereu ca sotiile lor ii lasau sa astepte, ca ele nu respectau timpul, ca le trebuiau o eternitate sa se imbrace, ca intarziau intotdeauna la intalniri.

Familiile din intreaga lume au ajuns sa se scoale deodata, sa ia mesele la aceeasi ora, sa faca naveta, sa munceasca, sa se intoarca acasa, sa se culce, sa doarma si chiar sa faca dragoste la unison, deoarece, pe langa standardizare si specializare, intreaga civilizatie aplica principiul sincronizarii. (Al Treilea Val, p.93-95).

music






Tikaro, J. Louis & Ferran - Shine On Me
Download Music Video Code at www.blastro.com

vineri, noiembrie 28, 2008

Mihaela Runceanu - E adevarat iubirea mea.


Pe-afara gandul meu cel trist s-a ratacit
Si ploua-ntr-una fara rost si-am obosit
Vreau sa-mi spuna iar pe nume
Cineva si stiu eu cine
Si pe firul ploii cat i-as povesti

Sa fiu mereu in umbra ta
Iubirea ta e un paradis
Sa aprindem langa noi o mica stea
E-adevarat iubirea mea
Tu esti mai mult decat visam
Chiar si-atunci cand nu-mi vorbesti
Simt ca iubesc
Tacerea ta

Pe-afara gandul meu cel bun s-a regasit
Si glasul ploii dintr-odat' s-a limpezit
Si ma cheama din fereastra
Ploaie calda, ploaie albastra
Maine cand vei fi aici iti voi sopti

Sa fiu mereu in umbra ta
Iubirea ta e un paradis
Sa aprindem langa noi o mica stea
E-adevarat iubirea mea
Tu esti mai mult decat visam
Chiar si-atunci cand nu-mi vorbesti
Simt ca iubesc
Tacerea ta.

http://www.youtube.com/watch?v=J9ladrYlNfQ

miercuri, noiembrie 26, 2008

Locuintele se vor ieftini cu 15%

Specialiştii speră ca următoarele reduceri să revitalizeze piaţa imobiliară. 

Preţurile apartamentelor vechi vor scădea cu 15% anul viitor, estimează agenţii imobiliari citaţi de revista „Capital“. Aceştia se aşteaptă ca noile ieftiniri să impulsioneze piaţa, astfel încât vânzările de locuinţe să-şi revină din toamna lui 2009. Pe de altă parte, cei care au achiziţionat deja un spaţiu locativ s-ar putea trezi în imposibilitatea de plată a dobânzilor din ce în ce mai mari şi îşi vor pierde locuinţele, care vor intra în proprietatea băncilor. La rândul lor, instituţiile bancare riscă să piardă bani pe fondul scăderii accentuate a valorii de piaţă a proprietăţilor. 

Revigorarea de toamnă
 

Apartamentele vechi s-au ieftinit constant în ultimele luni şi au ajuns astfel la nivelul la care se vindeau anul trecut. „Pe piaţă sunt extrem de puţine tranzacţii acum şi e firesc ca preţurile să mai coboare. Deja sunt scăderi de 15%-20%, iar tendinţa se păstrează“, a declarat Ruxandra Cleciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) pentru „Capital“. Studiile companiei de consultanţă Colliers International arată că, dacă, la începutul anului, proprietarii solicitau 1.875 de euro/mp, în octombrie preţul ajunsese la 1.567 euro/mp. Estimările arată că, până la finele acestui an, preţurile vor mai scădea până la 1.421 euro/mp. 

Aceste reduceri de piaţă îi încurajează pe agenţi să spere într-o viitoare revigorare. „Începând cu toamna anului viitor, dinamica pieţei va creşte. În plus, ne aşteptăm ca, în termen de un an, creditele să revină în marje accesibile“, preconizează Andrei Pascu, broker/owner/ Re/max Bucureşti. 

FINALIZARE ÎNTÂRZIATĂ 

900 de locuinţe noi în zece luni 

Şi o parte dintre apartamentele noi s-ar putea ieftini în 2009, în contextul lipsei de clienţi, susţin reprezentanţii CBRE-Eurisko. Proiectele noi au însă mari probleme cu termenul de finalizare. În ianuarie-octombrie 2008 au fost livrate circa 900 de unităţi, 90% dintre acestea fiind apartamente, arată datele CBRE. Potrivit acestora, până la sfârşitul anului se mai pot finaliza încă 1.500 de unităţi. În contextul crizei însă, specialiştii estimează că vor fi gata doar jumătate dintre acestea, respectiv 700-800 de locuinţe. Dezvoltatorii anunţaseră iniţial construirea a circa 8.000 de unităţi locative în 2008. Aceeaşi cifră e estimată şi pentru 2009. „Cel mai probabil se vor finaliza doar proiectele mici şi medii, în care construcţia e într-un stadiu avansat şi unităţile locative sunt vândute în proporţie de minimum 50%“, afirmă Adrian Nicolescu, Head of Valuation&Advisory la CBRE-Eurisko. 

vineri, noiembrie 21, 2008

Pietele de capital


Scurtă istorie a crizei

Criza financiară actuală a izbucnit la începutul anului 2007 în Statele Unite, înainte de a se extinde la toată economia mondială. Iată principalele etape ale acestui fenomen:


2007

- februarie - Din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite nu îşi mai achită creditele de tip “subprime” (credite ipotecare cu grad ridicat de risc), ceea ce provoacă primele falimente ale unor instituţii bancare specializate.

- august - Cad bursele. Băncile centrale intervin pe pieţe cu lichidităţi.

2008

- 22 ianuarie - Banca centrală americană (FED) îşi scade rata dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct.

- 17 februarie - Banca britanică Northern Rock este naţionalizată.

- 11 martie - O nouă injecţie masivă de lichidităţi pe piaţa creditelor de către băncile centrale, pentru a face faţă contracţiei acesteia.

- 16 martie - JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED.

- 7 septembrie - Trezoreria americană decide naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au suferit pierderi financiare importante.

- 15 septembrie - Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch.

- 16 septembrie - Compania de asigurări AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american, care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital.

- 17 septembrie - Bursele din lume cad.

Băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de lichidităţi pe piaţă.

- 18 septembrie - Banca britanică Lloyds TSB cumpără HBOS, instituţie financiară concurentă.

- 26 septembrie - JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autorităţilor federale.

- 28 septembrie - Compania de asigurări belgiano-olandeză Fortis este ajutată de statele belgian, olandez şi luxemburghez. Banca britanică Bradford and Bingley este naţionalizată.

- 30 septembrie - Banca Dexia este naţionalizată de autorităţile franceze şi belgiene.

- 3 octombrie - Camera Reprezentanţilor adoptă un plan de salvare a sectorului financiar, în valoare de 700 de miliarde de dolari. Senatul aprobase deja setul de măsuri.

- 4 octombrie - Reuniune de urgenţă, la Paris, a liderilor membrilor europeni ai G8 (Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie), care nu reuşesc să ajungă la un acord privind înfiinţarea unui fond european pentru susţinerea instituţiilor financiare aflate în dificultate.

- 5 octombrie - BNP Paribas preia Fortis în Belgia şi Luxembourg, devenind cea mai mare bancă de depozite din Europa.

- 8 octombrie - Londra anunţă un plan de salvare care include o naţionalizare parţială a băncilor. Fondul Monetar Internaţional (FMI) revizuieşte în scădere previziunile privind creşterea economică mondială, în condiţiile în care bursele sunt în scădere.

-10 octombrie - G7 îşi ia angajamentul să împiedice falimentul oricărei bănci importante.

- 12 octombrie - Cele 15 ţări din Zona euro ajung la un acord privind un plan de acţiune: garantarea creditelor interbancare şi posibila recapitalizare a băncilor.

- 13 octombrie : Creştere spectaculoasă a burselor, în replică la mobilizarea guvernelor.

- 15 octombrie: Bursele cad din nou. Wall Strret înregistrează cea mai mare scădere de după 1987. Europenii, reuniţi la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial înainte de sfârşitul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaţional. Preţul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.

- 20 octombrie - Criza financiară riscă să antreneze pierderea a 20 de milioane de locuri de muncă în lume până la sfârşitul anului 2009, avertizează Biroul Internaţional pentru Muncă.

- 24 octombrie - Islanda cere oficial FMI un ajutor de două miliarde de dolari pentru a face faţă crizei care îi distruge sistemul bancar.

- 26 octombrie - FMI anunţă că acordă un împrumut de 16,5 miliarde de dolari Ucrainei.

- 27 octombrie - Ţările membre G7 critică “volatilitatea excesivă” a ratei de schimb a yenului, care atinge cel mai ridicat nivel în comparaţie cu dolarul din ultimii 13 ani.

- 28 octombrie - Euro ajunge la cel mai scăzut nivel faţă de dolar din aprilie 2006. FMI, UE şi Banca Mondială anunţă că acordă 20 de miliarde de euro împrumut Ungariei.

- 29 octombrie - FED scade rata dobânzii de referinţă la 1,0%.

- 31 octombrie - Banca Japoniei scade rata dobânzii de referinţă la 0,30%.

- 6 noiembrie - FMI anunţă că ţările dezvoltate vor înregistra în 2009 prima contractare a Produsului Intern Brut din 1945, estimată la 0,3%. Creşterea economică mondială este estimată la maxim 2,2%. Banca Centrală Europeană (BCE) scade rata dobânzii de referinţă la 3,25%.

- 15 noiembrie - prima reuniune la nivel înalt a G20, organizaţie din care fac parte ţările dezvoltate şi economiiile emergente.

- 17 noiembrie - Japonia intră în recesiune economică; PIBul anual scade cu 0,4% în trimestrul al treilea. 

- 18 noiembrie - GM, Ford şi Chrysler cer Congresului o nouă extindere a alocărilor din bani publici, avertizând că industria auto este în pragul dezastrului. Acţiunile General Motors şi Ford se depreciază, cunoscând o scădere de 90%, respectiv 80%, în ultimele 12 luni. 

- 20 noiembrie - UE acordă Ungariei un împrumut de 6,5 miliarde euro. Preţul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaţa de la New York.  Statele din Nordul Europei vor acordă Islandei un împrumut în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi revina din criza financiară cu care se confruntă. Banca centrală a Elveţiei a coborât dobânda cheie cu 1 punct procentual la 1%.

UE a lansat biblioteca digitală

BRUXELLES. Două milioane dedocumente, cărţi, picturi, hărţi, înregistrări audio sau video au devenit accesibile de ieri pe site-ul www.europeana.eu, un proiect lansat de Comisia UE şi statele membre. 

Franţa a oferit mai bine de jumătate din conţinutul bibliotecii digitale, la care participă şi România, prin „Institutul de Memorie Culturală“. Picturi ale lui Picasso, Simfonia a 9-a a lui Beethoven sau „Declaraţia drepturilor omului“, adoptată în Franţa la 1789, pot fi vizionate sau ascultate pe pagina care va conţine, până în 2010, în jur de 10 milioane de materiale. Milioanele de accesări au copleşit ieri serverele proiectului şi au dus la blocarea temporară a site-ului. 

Slide show

Acest program l-am gasit la adresa www.slide.com

joi, noiembrie 20, 2008

Criza economica va lovi Romania in 6-7 luni

Economiştii de la Ministerul de Finanţe spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România, în toată forţa lor, în al doilea trimestru al anului viitor, anunţă Cotidianul. Totuşi, amploarea problemelor economice va fi mai mică decât în restul Uniunii Europene.

Criza economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, a declarat Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de evaluare a veniturilor bugetului din Ministerul Finanţelor, în cadrul unui seminar organizat de minister, potrivit Cotidianul.

"De obicei, economia noastră reacţionează cu o întârziere de şase-şapte luni la ce se întâmplă în Uniune. Aşa că prin al doilea trimestru al anului vom resimţi noi criza economică. Acum e relativ linişte datorită contractelor încheiate înainte de izbucnirea crizei", spune Măntescu.

Expertul în finanţe e de părere că efectele negative asupra afacerilor din România vor fi mai mici decât în UE. Motivul: România are un fel de "rezervă" în relaţiile comerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai puţin de 27% în ultimul an.

Alt mijloc de a combate criza ar fi structura neobişnuită a consumului, în care alimentele şi bunurile de strictă necesitate au o pondere importantă.

"Ponderea alimentelor şi a bunurilor de strictă necesitate ocupă 65% din consumul românilor. Pe de altă parte, autoconsumul, o parte de cerere şi ofertă care e inflexibilă, este la noi chiar mai mare decât în Bulgaria", a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Cu toate acestea, 70% din balanţa comercială a României este cu Uniunea Europeană, cu alte cuvinte "importăm" procente importante de criză economică.

Totodată, România se află la sfârşitul unui ciclu de creştere economică puternică, spune analistul.

"Ne aflăm la capătul unui ciclu de creştere economică susţinută care a început acum 8-9 ani. O să fim testaţi de această situaţie dificilă externă. Politica fiscală este cheie în această perioadă. Cu preponderenţă politica salarială, pentru că este puţin probabil să se majoreze taxele în condiţiile în care vom avea o încetinire a creşterii economice", a explicat Măntescu.

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză spune că primele efecte ale crizei s-au resimţit în vară, afectând, în special, producţiea. O perioadă, acest fapt a constituit un avantaj, pentru că prima afectată de scăderea producţiei a fost Uniunea Europeană, astfel că România s-a putut debarasa de producţia curentă.

Problemele au început să se vadă în ultimele luni, în industria auto locală, în industria mobilei şi în producţia de aparate electrice.

În acelaşi timp, oficialii din minister sunt de părere că nu vom avea probleme la capitolul investiţiilor străine.

"Ciclul investiţiilor străine în România a început abia în 2004. Din 2006 au început profiturile lor. Foarte mari. Am avut o rată a profitului reinvestit în aceste afaceri de 2-3 miliarde de euro pe an. În 2008 sunt 2,5 miliarde de euro reinvestiţi. În 2009, cel puţin două miliarde de euro vor fi investiţii străine directe din profitul reinvestit", a declarat Ghizdeanu.

Potrivit acestuia, nici şomajul nu ar trebui să ne sperie. "Acum avem un şomaj de 6,3%. Cifra oficială este de 4%, dar mai sunt 2,3 procente la şomajul neînregistrat. Estimăm că acest şomaj total va ajunge anul viitor la 6,5%. Nu vom avea probleme cu şomajul. Trimestrial, sunt cel puţin 100.000 de locuri de muncă vacante", a explicat sursa.

miercuri, noiembrie 19, 2008

spalatorie motoare bucuresti www.buburuza.net



Comisioanele nu se mai schimba fara acordul clientului


Instituţiile financiare bancare şi nebancare nu vor mai avea dreptul să modifice comisioanele contractuale sau să introducă noi comisioane fără acordul clientului, iar dobânda variabilă va fi modificată doar în funcţie de indici de referinţă ai pieţei, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Dan Vlaicu, citat de Mediafax.

"Guvernul a decis interzicerea modificării comisioanelor stabilite prin contract şi interzicerea introducerii de noi comisioane pe parcursul derulării contractului fără acordul consumatorului. În cazul dobânzii variabile, modificarea acestei dobânzi trebuie să fie făcută în funcţie de indici de referinţă ai pieţei independent de voinţa băncii, iar în contracte trebuie prezentată şi formula concretă în funcţie de care se modifică aceşti indici de referinţă. De asemenea, nu pot fi modificate clauzele contractuale referitoare la costuri fără acceptul expres al consumatorul", a declarat preşedintele ANPC.

În acelaşi timp, ANPC va prelua atribuţia de control de la Banca Naţională a României în cazul legii creditului de consum şi a legii creditului ipotecar.

Pasi spre succes in afaceri

10 pasi spre succes.

Retelele Generatiei Urmatoare

Cand vorbim despre Retelele Generatiei Viitoare ne referim la o evolutie graduala de la retelele traditionale la pachete complete de servicii bazate pe protocoalele de comunicatie pe internet (IP). RGV reprezinta un concept multidimensional (evolutie catre retele multiple) caracterizat de mobilitate. Serviciile integrate, multi-play, devin un factor esential, potrivit unui studiu realizat de Arthur D. Little, la cererea Liberty Global (compania ce detine UPC Romania, cel mai mare operator de cablu de la noi).
Raportul ""Retelele Generatiei Viitoare (RGV) - serviciile in banda larga in 2011 si in viitor"" preconizeaza ca broadbandul (transmisii de date in banda larga) va deveni principalul mijloc de acces la internet. Pana in 2010-2012, penetrarea serviciilor de internet in banda larga in toate locuintele europene se va ridica la 80%-90%, indiferent de nivelul de dezvoltare a industriei.
PIATA. In prezent, piata broadband-ului este estimata la 75 de miliarde USD, pana in 2010 ea urmand sa depaseasca 145 de miliarde USD. Cea mai rapida crestere va fi inregistrata in Olanda, Elvetia si Franta. In pietele deja consolidate, accentul se va deplasa de pe largimea de banda si pret, contand mai mult gradul de acoperire si continutul. In Europa, venitul mediu obtinut de la un client pentru astfel de servicii este in scadere. Cel mai semnificativ declin in 2005 a fost in Germania (32%), urmata de UK (25%). Aceasta tendinta va fi inlocuita cu stabilitate in 2008-2009. In privinta pietei telecomunicatiilor, aceasta este caracterizata de un venit pe cap de locuitor de 50 EURO pe luna, asteptandu-se o crestere de 3,1% pe an pana in 2011. Evolutia catre RGV este determinata in principal de serviciile cu valoare adaugata (telefonia mobila), programe video high-end si quadruple-play (video, internet, telefonie fixa si mobila).

marți, noiembrie 18, 2008

Vremea Bucuresti

BUCURESTI - Marti, 18 Noi 2008

Acum
3° CRealitate: 1° C
Umiditate: 80%
Presiune: 765.06 mmHG
Viteza vantului: N cu 1km/h
Noaptea

Minima: -2°C
Realitate: 0°C
Apune: 4:44 PM
Maine

Maxima: 7°C
Realitate: 8°C
Rasare: 7:17 AM
Vremea in BUCURESTI pentru urmatoarele ore
Vremea in BUCURESTI - grafic pe urmatoarele ore
Prognoza pe 15 zilePrognoza in weekend
Vremea in BUCURESTI pentru urmatoarele 15 zile
DumLunMarMieJoiVinSam
 
 
Vremea in BUCURESTI, 18-11-2008, Minima: -2,Maxima: 11
Vremea in BUCURESTI, 19-11-2008, Minima: -2,Maxima: 7
Vremea in BUCURESTI, 20-11-2008, Minima: 1,Maxima: 7
Vremea in BUCURESTI, 21-11-2008, Minima: 4,Maxima: 11
Vremea in BUCURESTI, 22-11-2008, Minima: 9,Maxima: 14
Vremea in BUCURESTI, 23-11-2008, Minima: -4,Maxima: 12
Vremea in BUCURESTI, 24-11-2008, Minima: -1,Maxima: 2
Vremea in BUCURESTI, 25-11-2008, Minima: -7,Maxima: 1
Vremea in BUCURESTI, 26-11-2008, Minima: -6,Maxima: 1
Vremea in BUCURESTI, 27-11-2008, Minima: -2,Maxima: 4
Vremea in BUCURESTI, 28-11-2008, Minima: 1,Maxima: 4
Vremea in BUCURESTI, 29-11-2008, Minima: 3,Maxima: 4
Vremea in BUCURESTI, 30-11-2008, Minima: 4,Maxima: 7
Vremea in BUCURESTI, 01-12-2008, Minima: 0,Maxima: 7
Vremea in BUCURESTI, 02-12-2008, Minima: -7,Maxima: 0
 
 
 
 

  Vineri, 28 Noi 2008
Minima:  1° C
Maxima:  4° C
Prognoza meteo pe 15 zile
Bacau, 1° C
Bacau, 1° C
Bucuresti, 3° C
Bucuresti, 3° C
Constanta, 1° C
Constanta, 1° C
Craiova, 4° C
Craiova, 4° C
Dej, 0° C
Dej, 0° C
Galati, 0° C
Galati, 0° C
Oradea, 2° C
Oradea, 2° C
Sighisoara, -2° C
Sighisoara, -2° C
Sinaia, -1° C
Sinaia, -1° C
Suceava, -1° C
Suceava, -1° C
Targu jiu, 3° C
Targu jiu, 3° C
Timisoara, 0° C
Timisoara, 0° C

Vremea in principalele orase din Romania: